miercuri, 3 septembrie 2014

Late night lamentations pre-text

Cum poti fi fericit? Totul in jurul tau se naruie, ca un templu vechi care abia se mai tine pe coloane, ca un castel din nisip luat de apa si batut de vant. Incerci sa fii prieten cu toti si toate, sa fii bun, carismatic, respectuos... Asculta sfaturile batranilor...si uneori functioneaza, oferindu-ti un boost de energie, forta vitala, cand simti ca ai puterea de a controla totul din jurul tau. Totul. Si te sperii. Vrei sa revii la normal, puterea asta e daunatoare, ca o sabie cu doua taisuri, dar cum poti defini normalul? Normalul anormal e, si viceversa, poate vrei doar sa scapi, si incerci asta, in tot acest  timp incercand sa fii acolo, dar ceva te opreste, e o senzatie ce iti ofera neputinta. Nu tu controlezi asta, e ciudat. Oamenii sunt ciudati...si te simti neputincios, demoralizat, vrei a face multe, dar nu ajungi sa faci nimic pana la sfarsit, pentru ca te schimbi, repede... si nu vrei...dar se intampla. E in regula cand stii ca a doua zi o sa fie mai bine, dar e des. Destul de des incat sa te roada pe dinauntru si sa te faca cu fiecare zi ce trece a te simti cu o picatura mai nefolosotor, comun...bun de nimic si de nimeni, cand stii clar ca nu este asa. Stii, si nu te indoiesti de tine insuti.
Dar cum te poti schimba definitiv? Este vreo cale sa scapi de umbra singuratatii, fricii de a nu te integra, frica fara baze logice?
Doar viitorul ti-o zice.

late night lamentation

Cine era ea? Cine este? Acea persoana care o vezi o singura data si stii ca o sa fie o legatura, o stii, si ea stie. Acea persoana atat de misterioasa incat e transparenta, ca o oglinda. Te vezi in ea intru totul, ca si cand gusti din insusi caisul tau crescut de tine, dar mai bine...katharsic. va intalniti si afli ca...sau mai bine zis simti ca tine la tine, altfel decat a tinut oricine altcineva, te doreste, vede perfectiunea in tine, si tu vezi perfectiunea imperfectiunii in ea. Perfectiune...abstract contrar! Mangaierile, sarutarile, nu ai mai simtit niciodata asta, sau poate ca ai simtit dar extazul momentului nu iti permite a recunoaste.
Cu cat ea vorbeste mai mult, cu atat te sperii mai mult. Te cunoaste, fara sa te stie. Iti stie gusturile, gandurile, abstractiunile, tot. Cum se poate asa ceva? Ajungi in a devaga absurditati cum ca e un inger demonic, superba, inteligenta,naiva, malefica,inocenta...periculoasa. lucruri, cuvinte spuse de ea in trecut care nu aveau nicio noima la timpul respectiv, au acum. O noima abstracta, incetosata, dar stii ca ea stia, si tu nu stiai ca stii, chiar daca poate stiai candva. Te trezeste, te face sa te simti fericit, pentru putinele dati din viata ta in care chiar simti ce este acea fericire, simti ca viata ta e completa, ca ai puterea de a face orice doresti. Esti tu, cu ea, pe axis mundi. Apoi... Se naruie totul. Intr-o secunda. Iti spune ca nu mai simte nimic. Ca e gata. Sa nu mai incerci. Era fericita zicea ea, explicatia care ti- o ofera e ca te raneste, ca e fiinta rea, si iti face rau. Nu mai vrea sa iti faca rau, dar am avut doar ...bine.
E gata. Te priveste si iti zice adio cu ochii.
Stii ca a fost si nu mai e, te impaci cu gandul. Ai reusit sa iubesti cand credeai ca nu mai poti, ai reusit a te simti fericit intru totul. Acum nu mai stii ce ai de facut, de unde sa iti reincepi banala viata care o duci in spinare.
O lectie ai invatat... Dar la ce bun, ca toti murim. Cel mai frumos lucru auzit de tine vreodata, oferit tie,... Vreau sa fiu cu tine cand mori. Creepy, crazy. Deloc, e o propozitie superba venita din partea ei, pentru ca stii... Stii ce are in minte, si ce inseamna pentru ea.
Temporal Universal, parol.

duminică, 5 august 2012

9days remaining until D-Day

Mai sunt 9 zile pana plec in DK si nu prea am ce sa scriu, dar daca tot am inceput, sa si termin!
I'll write in english, just because i express my feelings and emotions better in this one than in romanian so....i don't feel bad about leaving home, but at the same time i feel outrageously (is that even a word?) sad, maybe becase i leave everything i own and care about here, and will start a hopefully nice journey to the "madlands"as i call it, but still i can't take my loved ones with me, nór corresponding with them, my Mountains, my Home, my Country which i love more than any other country in this world, even if i am part lithuanian, part german, part hungarian and part romanian, as well as others :D. For others, this country may seem a territory filled with gypsies and a lot of stupid ass dumbfucks, which may be true, but it is also filled with great, fine people...so yeah(ow god this is a lame post...)
aaaanyway, i think i will miss a lot the hikes and the scout camps, which i miss anyway because i haven't gone in any of those for a year now, and won't go for a long time in the future :(
I hope this will turn out to be a great experience for me, and i will do everything i can to make it such.
Godspeed~!!

the song of the day: http://www.youtube.com/watch?v=JUvZ7QCCqNg&feature=autoplay&list=AL94UKMTqg-9CiW79IwaTURh42vwZ512th&playnext=1

luni, 28 mai 2012

Muzica....fara muzica nu am fi oameni, am fi o specie si atat!

In ultima vreme am ascultat foarte multa muzica psihedelica, in special stoner/sludge metal, trupe precum Electric Moon, Electric Wizard, Bongripper, The Mirrors, Sun O))), si multe altele. Impresia lasata de aceste trupe se resimte in mintea si in fiecare neuron, fiecare celula vie si moarta a corpului, vibratiile si undele acelea lasate de chitara foarte distorsionata, inducandu-ti o stare de meditatie aproape kathartica.... abolind orice durere sufleteasca si orice neliniste, si transpunandu-te parca in...alta lume, undeva foaaaaarte departe, pe Luna poate... In special Electric Moon are darul acesta de a se infiripa parca deschizand un cufar inchis care este sufletul meu si scotand totul de acolo, lasand acele frecvente AAAAAhhhhh cum sa le zic, metamorfozice!...da, metamorfozice, transformarea in altceva decat fiinta umana fiind posibila doar in aceste momente cat dureaza melodia, si posibila doar in mintea unuia. Se schimba ritmul, accelereaza si pulsul, nu mai e mult pana se termina aceasta melodie, dar gandul ca intotdeauna o sa existe alta care imi poate continua "tripul" ma face sa ma simt bucuros ca totusi exista ceva pe lumea asta precum aceasta muzica, cunostintele mele sunt prea limitate pentru a o descrie, trebuie simtita !...Aaaa o idee geniala, mi-am pus castile (dopurile mele preferate, bullshit blockers cum le mai spun..) undele care se pierdeau pana acum in imensitatea camerei, acum sunt toate in urechile mele cele prea deschise la astfel de melodii. Ritmul e iarasi lent, tobele bat un ritm simplu si la care nu i poti rezista sa nu il bati si tu in cani, birou, tastatura, orice ai in juru tau, ba chiar si cu simpla talpa-n podea! Basul se armonizeaza pe fundal atat de bine, fundalul este ca realitatea care se desprinde atat de usor sub notele acelei chitari care este ba distorsionata, ba clean, tind a crede ca sunt doua, dar e doar o banuiala... te face sa te gandesti la imensitatea Universului, orice legatura stupida ati crede ca este intre o melodie ca aceasta si imensitatea Universului, uite ca este, e chiar acolo, trebuie doar simtita cu adevarat, cu adevarat..... In momentul asta mi-as dori sa fiu undeva la umbra unei salcii, pe marginea Ampoiului, intr-un loc unde.. hehe, e foarte frumos acolo... sa zic doar atat! unde e muzica cea naturala, a pasarilor si a greierilor noaptea, dar si lumina incantatoare a stelelor care se vad putin mai bine fiind mai departe de oras, cam pe acolo ma trimite acum muzica aceasta, totul vine de la sine, capul nu poate rezista a nu se misca pe ritm, inchizand ochii ritmul este si mai adanc simtit, am impresia ca totul iese pe ei daca i tin deschisi si scriu aici, asa ca scriu cu ochii inchisi...da... este.... wiw... oauza                    meditez, ascult........analizez, totul cu ochii inchisi;(oare cat mai dureaza piesa asta?...sper ca o vesnicie, imi spun, ca i bine, i ca in rai, asta e raiu'). E timpul sa inchid postul si sa continui sa ascult. apoi sa dorm, o sa fie o zi lunga. Las 2 linkuri:  http://www.youtube.com/watch?v=hp3kSZpOArQ&feature=related

duminică, 20 mai 2012

The first post on the blog.(chapter I starting...)

Acesta este primul post pe blogul meu cel nou, m-am gandit sa imi fac acest blog pentur a-mi insira gandurile, cugetarile, intamplarile fericite sau mai putin fericite, orice! Nu am prea multe de zis pentru inceput, ci doar ca...unul din motivele pentru care mi-am deschis blogul este ca vreau sa imi vad "evolutia" de acum si pana cand ..... in viitor :) O sa plec in Danemarca in august anul asta si vreau sa imi traiesc vara ashe cum traba ba !! Deocamdata sunt cu invatatul pentru BAC si nu am niciun chef de nimic. Oh well.... cya soon